O inițiativă anunțată cu mai bine de un an în urmă, dar rămasă doar la stadiul de idee, se află încă pe agenda Executivului.

La sfârșitul lui 2012, reprezentanţii Guvernului (pe atunci USL) își anunţau intenţia de a transforma programul Prima Casă în „Noua Casă”, prin care beneficiarii unui credit co-garantat de către stat să poată achiziționa doar unități locative nou-construite. În condițiile în care, timp de mai bine de un an de zile, oficialitățile nu au furnizat detalii concrete despre această măsură, Noua Casă s-a pierdut, treptat, în uitare – și poate, pentru unii, în dezamăgire.

Acum însă, noul Executiv, condus tot de Victor Ponta, reiterează această idee în programul de guvernare trimis săptămâna trecută către Parlament. La capitolul privind stimularea mediului de afaceri autohton și a activității Întreprinderilor Mici și Mijlocii, se găsește aceeași formulare din 2012: „Proiectul Prima Casă va fi transformat în proiectul Noua casă, adresat doar pentru achiziționarea de locuințe noi”; ca și atunci, lipsesc termenele sau orice detalii concrete despre implementarea unei asemenea schimbări.

http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-image-keys-to-new-home-real-estate-agent-offer-image37534906

Avizul Consiliului Concurenței, o „probă de foc”
În acest context, transformarea programului Prima Casă în Noua Casă este o măsură privită cu scepticism în piață – de către vânzătorii de locuințe noi și vechi deopotrivă. „Mi-e teamă că n-o să se întâmple nimic. Eu cred că [schimbarea, n. red.] nu se va implementa”, spune Ioan Sorin Roşu, directorul general al companiei Apulum ’94 (agenţie imobiliară şi, totodată, companie dezvoltatoare de ansambluri rezidențiale în Capitală). Ideea de a dirija creditele co-garantate de către stat exclusiv către construcțiile noi se află la a treia tentativă de punere în aplicare, explică Roșu. Înainte de finele lui 2012, în ianuarie 2010, și guvernul Boc a avut aceeași idee de a stimula sectorul construcțiilor noi, însă a fost sfătuit de Consiliul Concurenței să evite o discriminare între proprietarii de locuințe vechi și noi – iar acesta s-a conformat. „Sunt sceptic că o să-l pună în practică, pentru că, din câte știu eu, problema a fost la Consiliul Concurenței”, subliniază și Igor Postovanu, broker/owner al agenției Sims Parkman.

„Furtună” doar pe piața apartamentelor vechi?
Care ar fi, totuși, impactul programului Noua Casă, dacă acesta ar deveni realitate? În opinia lui Ioan Sorin Roșu, o asemenea măsură „ar da peste cap” piața apartamentelor vechi – va fi afectat grav volumul de tranzacții, ceea ce ar duce la o scădere semnificativă a prețurilor. Cei care acum se gândesc la achiziția unei locuințe vechi vor fi nevoiți să se orienteze spre una nouă, pentru că altfel ar trebui să achite un avans de minimum 15% (pentru creditele în lei) sau de minimum 25% (pentru împrumuturile în euro) din valoarea imobilului.

Potrivit lui Igor Postovanu, scăderea drastică a volumului de tranzacții cu apartamente vechi ar putea avea repercusiuni și asupra pieței rezidențiale noi; asta pentru că, în momentul de față, vânzările de unități locative noi sunt susținute, în mod indirect, și de tranzacțiile cu locuințe vechi – prin faptul că un număr semnificativ dintre cei care vor o casă nou-construită depind de vânzarea unui apartament în blocurile ridicate înainte de Revoluție.

Stimularea construcțiilor noi – între necesitate și forțare
În ce măsură ar reuși programul Noua Casă să aibă efectul scontat de oficialități, respectiv să stimuleze sectorul construcțiilor rezidențiale? Părerile sunt împărțite. Pe termen mediu și lung, redirecționarea fondurilor disponibile până acum pentru Prima Casă spre achiziția de locuințe noi ar avea un efect pozitiv, este de părere reprezentantul Apulum ’94. Probabil că piața ar deveni atractivă pentru noi dezvoltatori și ar crește volumele de unități locative finalizate, explică acesta.

Pe de altă parte, Igor Postovanu se arată mai sceptic în această privință. În opinia sa, cei care vor să construiască o fac și acum, pentru că oamenii își doresc locuințe noi. Problema e însă că, în Capitală cel puțin, terenurile din interiorul orașului, cu un acces bun la mijloacele de transport în comun, sunt rare și scumpe, astfel încât este greu să vii pe piață cu un apartament bine localizat care să coste mai puțin de 1.000 de euro pe metru pătrat. Acesta este și motivul pentru care, în ultimii ani, s-au dezvoltat atât de mult zonele periferice, unde terenurile sunt mai accesibile. „Lucrurile ar trebui să vină natural, aici ar fi o forțare”, conchide reprezentantul Sims Parkman.

Sursa: imobiliare.ro

Advertisements